Zapada tabloidizata.
Nu mi-am exprimat niciodata optiunea pentru tabloidizarea sau ne-tabloidizarea presei. Chiar daca m-a interesat acest subiect, nu am considerat necesar sa imi exprim punctul de vedere. Am inteles ca fiecare face si desface asa cum doreste, mai ales ca cineva spunea ca, “in presa comerciala, nu exista morala”. Ceea ce se intimpla insa cu starea vremii si mai ales, modul in care este si a fost prezentata, a facut sa demobilizeze autoritatile locale in primul rind, transferind competentele spre autoritatile centrale, dornice de un alt subiect, altul decit "Piata Universitatii".
Prinse total neorganizate, acestea au considerat a fi cel mai bine sa interzica circulatia oriunde este frig, ceata sau zapada. Gata !
In acest an, scuza este totala ! Spre bucuria edililor bucuresteni, zapada a fost tabloidizata, motiv pentru care, nimeni nu le mai cere explicatii pentru strazile inca necuratate, primarii capitalei pregatind probabil campania electorala impreuna cu rapoartele deszapezirii.
Dar, haideti sa fim drepti cu noi, este oare aceasta o iarna in Bucuresti ca-n ’54 ? Luati doar arhiva ultimilor 22 de ani si vedeti grosimea stratului de zapada sau, perioada in care Bucurestiul era inzapezit. Diferenta a fost ca, in toate iernile de dupa ’89 autoritatile locale isi preluau atributiile cu mai multa sau mai putina responsabilitate, curatind zi si noapte, cu tractoare, lame si perii, strazile capitalei. Strazile bucurestiului astazi sunt pline de zapada. Pe strada pe care locuiesc, de exemplu, nu s-a intrat cu absolut niciun utilaj de deszapezire, de parca deszapezirea ar trebui facuta de secretarul arestat in urma cu 5 zile. Am fost din pura curiozitate in sectorul 2, 3, 4 si 5. In sectorul 6 nici n-am mai reusit sa ajung. Se asteapta probabil, sosirea autoritatilor centrale. Sunt convins insa ca, toate sectoarele vor raporta efectuata deszapezirea si vor avea "topit" bugetul pentru deszapezire, odata cu topirea zapezii. Si asta, ca sa nu ma mai intrebe nici dl. Prefect si nici maestrul Cristoiu, “Cum fura primarii ?”, asa cum m-a intrebat mai deunazi intr-o emisiune si, sa nu ne mai miram de ce Romania cheltuie cel mai mult pentru deszapezire intre toate statele europene.
Intrebati Prefectura, cea care ar trebui sa stie.
Vindem marmura dupa fatada bancilor ?
Spuneam in urma cu putin timp ca, pentru revenirea economiei ar trebui sa se inceapa de acolo de unde s-a pornit si criza, de la banci.
Ma vad obligat sa reiau – cu ocazia activarii la sfirsitul lunii Ianuarie a noilor norme BNR - acele afirmatii. Aminteam atunci de vestitul regulament BNR din toamna lui 2008, cind bancile au sistat brutal, orice creditare, o lunga perioada clientul bancilor devenind statul. De asemeni ca, sistemul bancar ar trebui sa isi revada intreaga activitate, intregul comportament. Si asta in conditiile in care, cu sprijinul BNR, Romania a dus o politica de capitalizare accelerata a tuturor bancilor. Si ma intrebam: unde au ajuns ? Au ajuns sa aiba bulevarde intregi de banci, cu fatade marmorate, cu multi functionari, dar cu din ce in ce mai putini clienti. Mai este putin si, doar daca intri sa dai buna ziua la o banca, ti se ia un comision din cont. Orice serviciu este platit, cu toate ca, aceeasi banca, in tara ei, a uitat de cind nu mai percepe comisioane pentru acel serviciu. Iar acesta era doar un exemplu. Bancile isi ascund pierderile si isi creaza confort pe seama comisioanelor si dobinzilor clientilor.
Noile norme ce intra in vigoare la 31 Ianuarie 2012, restrictioneaza imprumuturile indiferent de destinatia sau beneficiarul lor, creditarea urmind sa devina un vis pentru tot mai multi dintre romani. NU vorbim aici de statul roman care are regim special.
Si atunci, cum ramine cu profitabilitatea sistemului bancar care, va fi nevoit sa concedieze din personal, sa creasca nivelul comisioanelor, sa renunte la plimbari, pierderi, s.a.m.d. ? Urmeaza oare in urmatoarea perioada decapitalizarea accelerata ? Sau vindem marmura dupa fatada bancilor ? Daca mai este cineva curios sa afle, trebuie sa mearga-n piata unde va afla ca, nici leusteanul nu mai merge !
Cu “simpatie”, pentru Mark Gitenstein.
Inainte de 1989 romanii aveau foarte mare incredere in “Vest”. Asa se spunea in acea perioada “Vest” sau “Occident”. Spre deosebire de “fratele” nostru URSS - tratat cu multa antipatie - existau chiar natiuni pentru care simpatia era oarba, peste 80% dintre conationali manifestindu-si sentimentele de incredere si apreciere profunda in state precum Franta, RFG sau SUA. Tin minte ca, la un studiu de piata facut imediat dupa Revolutie, Statele Unite erau pe primul loc la aceste capitole. Asa cum insa cu totii stim, increderea si simpatia unui popor fata de o alta natiune, are aceleasi caracteristici precum fata de un individ: este un sentiment ce se capata foarte greu, in timp si, se pierde foarte usor, total sau partial, functie de gesturile sau informatiile ce parvin in legatura cu acesta.
Dar cind citesc despre felul in care isi promoveaza interesele economice (apropo de Bechtel, F16, Proprietatea, etc.) sau despre ingerintele in politica de cadre a Romaniei, prin vocea cea mai reprezentativa a Statelor Unite in Romania, ambasadorul Mark Gitenstein - oare ce mai simt romanii ? Sau cind distinsul diplomat compara Romania cu Siria si, ne transmite cu optimism faptul ca, “este un semn al progresului faptul ca oamenii isi pot exercita dreptul de a avea pareri diferite fara a se teme ca vor fi impuscati” ?
Poate va face cineva, din nou un studiu de piata...
Cu Ion Cristoiu – Ultimul Cuvint 03.01.2012
Reteta secreta a capitalismului in Romania.
Am ramas dator telespectatorilor o completare. Era vorba de reteta secreta a capitalismului in Romania. Raspunsul meu a fost: cine fura mult, ajunge Rege, cine fura putin ajunge in puscarie.
Cineva m-a intrebat: si cine nu fura ? Raspunsul este simplu: trage targa pe uscat si nu reuseste sa se dezvolte. Asa a fost dupa '89 in Romania.
Link-ul emisiunii este mai jos.
http://inregistrari.b1.ro/view-03_Jan-2012-ultimul_cuvant-89.html
Interviu in ziarul Adevarul
Interviul meu dat pentru ziarul Adevarul din 19.12.2011 il puteti citi aici.
