George Padure – Blog Oficial
6Iul/120

Sistemul ticalosit

 

Tin minte una din temele campaniei electorale ale lui Traian Basescu in anul de gratie 2004: Sistemul ticalosit. Astazi abia am inceput sa inteleg si pot spune ca avea dreptate. In Romania exista si atunci si exista si acum “sistemul ticalosit”. Dar nu este nicidecum ceea ce sugera Alianta DA atunci prin vocea candidatului la functia de presedinte al Romaniei cu referire directa la coruptia politicienilor, aici fiind vorba mai mult de moralitatea celor care, odata ajunsi pe functii impart bugetul aflat la dispozitie intre ei si ai lor cu aprobare tacita a institutiilor statului.

Formele sunt complexe si priceperea romanilor – indiferent de culoarea politica – la fraudarea banului public ne-au aratat in timp diversificarea acestora, culminind cu guvernarea portocalie si “nevinovata” a domnului Boc. Probabil timpul si noul guvern va dovedi pe zi ce trece ca altfel administrata, cu o corecta alocare si cheltuire a fondurilor de care a dispus Romania nici nu ar fi simtit criza. Chiar daca ne-am saturat de atitea ori de cite le-am auzit, investitiile in islazuri transformate in terenuri de fotbal, salile de sport, piscinele, pretul citorva kilometrii de autostrada, licitatiile dedicate sau fraudarea efectiva a bugetului prin citeva semnaturi de legalitate, nu putem spune ca fac parte din “sistemul ticalosit”.

“Sistemul ticalosit” este ceea ce vedem in ultimele zile ca se intimpla prin manipulare, propaganda, demagogie, stiri mincinoase si diversiune, ajunse cu ajutorul ticalosilor pina la Bruxelles si chiar peste ocean. In incercarea noii majoritati parlamentare de a clarifica anomaliile si schimbarile efectuate – intr-adevar, din cind in cind, mai mult pe sest - de fosta majoritate in regulamente si legislatie, clamate de mass-media vremurilor si de romani pe parcursul ultimilor 8 ani, sistemul ticalosit si-a preluat sarcinile simtind ca totul se prabuseste.

Dupa ce au vazut la alegerile din 10 Iunie cita “dragoste” mai au romanii pentru aliantele si miscarile portocalii chiar camuflate in verde, comunicatorii PDL in frunte cu Monica Macovei au schimbat directia de propaganda spre orizonturi vestice, transformind totul intr-o lupta “pentru democratie”, cu riscul de a murdari chiar si imaginea Romaniei. La fel ca pe vremuri , se invoca “dusmanii de clasa”, cerind populatiei sa ramina “treaza” si “sa nu stea sa critice din canapele” ca “este atacat statul de drept”.

Astazi, motivele invocate sunt: “lovitura de stat”, “mineriada parlamentara”, “desfiintarea Curtii Constitutionale”, “se vor aresta judecatorii”, “se fura tara”,  si multe altele doar, doar Europa se va sesiza si va lua masuri impotriva lui Ponta, Antonescu si USL, inclusiv impotriva Romaniei care trebuie sanctionata. De aici si concluzia mea ca, acesta este adevaratul “sistem ticalosit”, se pare inca neinteles nici de popularii europeni, prieteni ai PDL care au si reactionat in apararea “gloriosului” partid.

Ce e drept - realitate neinteleasa de multi astazi - este ca actiunile portocaliilor nu au nicidecum in vedere lupta pentru ciolan, pentru a ramine la putere sau  faptul ca vor sta in opozitie, obisnuindu-se deja cu acest gind, ci infrigurarea care ii cuprinde pe timp de vara de teama ca nu vor mai putea controla institutiile statului, urmind probabil sa raspunda pentru ce au facut.

In 2004 “vocalizele” erau in tara, prin pietele centrale si pe la televizor pe tema fraudarii alegerilor, pacaleala romanilor fiind cea care a ajutat la involutia pe care o traieste intreaga societate romaneasca in prezent in orice segment, social, economic, democratic, politic, etc. Astazi, sistemul ticalosit se adreseaza in afara granitelor, stiind ca in tara aproape nimeni nu-i mai crede, cu exceptia celor de meserie, platiti sa creada. 

2Iul/120

Acum, clonati-l pe Adrian Nastase !

 

Spre deosebire de unii care scriu pe bani, eu scriu de placere in special atunci cind constat cu revolta fatarnicia, minciuna, perversitatea sau lasitatea. Mi-am dat singur o pauza in a mai scrie dupa ceea ce am vazut ca s-a intimplat cu Adrian Nastase. Dar nu despre asta vreau sa scriu acum, subiectul fiind unul deosebit de complex, necesitind o carte sau poate chiar mai multe, personalitatea acestuia urmind sa se alature in istoria romanilor alaturi de cele ale lui Iorga, Bratianu, Titulescu si multi altii. Doar timpul ne va dovedi daca am sau nu dreptate.

Am auzit un comentariu in legatura cu “sustinerea lui Adrian Nastase de catre partid” si mi se pare demn de a vedea pe marginea acestui subiect, daca a existat sustinere, cind a existat si in ce mod partidul si-a aparat liderul proscris de opozanti si politicieni anonimi ai vremurilor ultimului deceniu.

Candidat la Presedintia Romaniei, Presedinte al PSD, Ministru de Externe, Presedinte al Camerei Deputatilor, Prim Ministru - toate functiile cu mandate complete si rezultate remarcabile (si remarcate) -  Adrian Nastase devenise la sfirsitul anului 2004 prima somitate intre politicienii tarii intr-un domeniu extrem de complex pentru a fi abordat de oricare alt politician al momentului de ieri si chiar de azi: ROMANIA.

Ceea ce remarca pozitiv foarte multa lume atit in tara cit si in strainatate, nu era la fel cu ceea ce remarcau multi opozanti ai anului electoral dar si unii din colegii de partid sau organizatii ce ar fi trebuit atunci sa il sustina.

“Sustinerea” a inceput imediat dupa turul I al alegerilor prezidentiale din anul 2004 cind pe de o parte cei ce s-au vazut parlamentari alesi s-au demobilizat, iar “viitorul Prim-Ministru Geoana” s-a gindit cu voce tare (intr-adevar, fara sa topaie) ca nu are nevoie de voturile electoratului PRM. Astfel ofensiva portocaliilor pe tema fraudarii alegerilor nefraudate ale anului 2004, a venit ca bomboana pe coliva, fiind suficienta si de ajuns pentru ca Nastase sa fie declarat cistigator 50/50 la suta cu actualul presedinte al tarii. Dimineata au fost gasite vreo 4-5 voturi care au facut si diferenta candidatilor.

Bunul simt si decenta care-l caracterizeaza l-a facut pe Adrian Nastase sa nu candideze impotriva lui Ion Iliescu – cel caruia, oarecum ii datora ascensiunea - in primavara lui 2005, Mircea Geoana aplicind insa la Hotelul Confort cu mesaj anti-Nastase si anti-Iliescu, tupeu si ajutor venit de undeva din nordul tarii, de prin Moldova, de la Cluj, dar si de aici din jur, de pe la Ilfov. Rezultat: Mircea Geoana – Presedinte PSD.

Dar nu a fost destul, amenintarea competentei liderului Adrian Nastase raminind cosmarul noului presedinte care, unit in cuget si-n simtiri cu opozantii PSD ii cere (in liniste) Presedintelui Camerei Deputatilor – acelasi “sustinut” Nastase - demisia din fruntea Parlamentului. Cum Geoana singur nu putea face aceasta lucratura, astazi ma intreb daca partidul nu stia in martie 2006 ca “Matusa Tamara”, “Zambaccian” si “Trofeul Calitatii” sunt ceea ce astazi tot ei le denumesc “dosare politice” si nu reale acuzatii de coruptie ce au dus la schimbarea din functie ? Sau, in conditiile in care Geoana candida si facea declaratii alaturi de Nastase in 2004 la functia de prim-ministru, punind in cap acelasi fes si-n mina acelasi pix, de ce nu a fost macar citat ca martor ? Sau ce ar fi fost ca Basescu acuzat cu dosarul “Flota” sa fi fost inlocuit de la conducerea PD inca de cind era primar ?

“Sustinerea” lui Adrian Nastase poate fi vazuta nu numai prin declaratiile acuzatoare si defaimatoare din urma cu citiva ani ale multora dintre “colegii” PSD care astazi isi manifesta public regretul precum dupa un mort de teama ca odata va invia, dar si cautandu-i biroul repartizat pe la mansarda de pe Kiseleff, astfel incit sa obosesti pina ajungi la el.

Comportamentul politic al acestora are diferite explicatii, motivatii si substraturi, de la concurenta sau acapararea functiilor din partid, eventuale acuzatii ale mass-mediei sau chiar participarea la privilegii si beneficii din partea celor aflati la putere. Asemenea aspecte comportamentale cu disociere (atunci) si diferente de discurs (acum) tin, unele de incompetenta, altele de lasitate iar altele de tradare, toate dovedind insa caracterul precar al unora dintre colegi “sustinatori” ai lui Adrian Nastase la ceas de seara. Din fericire de unii partidul a scapat si sper sa nu se mai intoarca, altii isi musca astazi limba preocupati fiind de campanie sau de alte treburi prin localitatile in care au fost alesi cu acest partid.

Nu cred ca este cineva care sa imi poata reprosa participarea la privilegii sau influenta lui Adrian Nastase in viata si activitatea mea, dar faptul ca - in mandatul lui am descoperit ce inseamna stabilitate politică fără precedent în perioada post-comunistă, creștere economică (cea mai mare de la revoluție), o politică externă puternic orientată către vest, ca a negociat cu succes ridicarea vizelor pentru cetățenii români care călătoreau în Spatiul Schengen sau ca a finalizat negocierile de aderare la Uniunea Europeana și a emis pachetele de legi pentru indeplinirea reformelor legislative și sociale solicitate de aderarea la UE, tot in aceasta perioada Romania aderind la NATO - m-a facut si ieri si astazi sa pot fara teama afirma si sustine in acelasi timp ca NU peste mult timp romanii  si-l vor dori pe acest politician macar clonat.

Chiar daca PSD este un partid care oricind are la dispozitie pe linga Ponta, Dragnea, Rus, Bejenariu, Nica sau altii, cel putin 4-5 dintre membrii specialisti pentru a prelua fara probleme oricare dintre ministere sau institutii si poate tocmai amintindu-si ce s-a intimplat la virf in ultimul deceniu, in regasirea unitatii si solidaritatii lui – cum niciodata nu-i prea tirziu - l-a declarat in urma cu citeva zile pe Adrian Nastase, prin vocea grava si ferma totodata a lui Liviu Dragnea „un simbol al partidului de care PSD nu se disociaza”. Felicitari ! Acum, clonati-l pe Adrian Nastase !

20Iun/120

Operatiunea “Dottore Ponta”

 

Am spus intotdeauna ca, atunci cind vezi ca unul e mai destept, mai bine imbracat sau mai frumos decit tine, poti sa recunosti, chiar daca o faci in sinea ta doar pentru tine. Iar asta nu inseamna nicidecum ca te injosesti. Este la fel cum a procedat Traian Basescu cind a recunoscut chiar public ca, “cel mai bun Prim Ministru de dupa 1989 a fost Adrian Nastase”, fara sa tina cont de divergentele cunoscute.

Cind insa vezi pe unul sau altul, “specialisti” care in ciuda realitatilor declara galagiosi ca albul este negru sau ca unul, de aceasta data victor Ponta  - care intr-adevar a invatat - a plagiat o teza de doctorat,  nu faci altceva decit sa ignori realitatea sau mai mult, dovedesti subiectivism si chiar rautate. Este clar ca imi voi primi acuzatii de pupincurism din partea celor interesati, dar acestea le voi retransmite Retur.

Deoarece chiar si asa subiectul recunoasterii (nu recunostintei) mi se pare deosebit de actual vremurilor pe care le traim si mai ales relatiilor interumane de pe la noi, in special cele ale ultimilor ani. Aceasta in conditiile in care toti acesti “specialisti” ce se exprima si ei pe unde reusesc, discreditind acum diverse ziare si chiar revistele de mediu - altundeva neavind acces - sunt cei care invoca cel mai des de exemplu, “nerecunoasterea valorilor”, spunind ca “aceasta este carenta societatii romanesti astazi”. Si au dreptate, chiar daca si minciuna face parte din acelasi meniu si chiar daca ceea ce fac este contrar celor ce le invoca. Ipocrizia nu are margini !

Pentru ca, a spune despre Ponta ca “a plagiat” o teza de doctorat - chiar daca dorind sa nu te trezesti cu un dosar penal pentru calomnie il numesti “presupusul plagiat” si chiar daca constati ca s-a facut citarea respectivului pasaj la “Bibliografie”, dar nu si in pagina – este ca si cum ai spune despre Ilie Nastase de exemplu ca pe vremuri isi cistiga partidele jucand tenis cu o paleta electronica, furind meci dupa meci. Si vorbesc in cunostinta de cauza, primar fiind prin anul 2000 si intrebind de Ponta, mi se spunea “este-n Italia la scoala” sau “e la doctorat”.

Faptul ca niciunul nu are curajul sa acuze cu dovezi, nume si prenume, facind toata regia sub forma de supozitii in urma documentelor “trimise de o sursa anonima”, dovedeste in primul rind reaua credinta, dar si faptul ca operatiunea “Dottore Ponta” face parte din recuzita celor de care credeam cu totii ca am scapat, dar care inca sunt deosebit de “activi”, unii din ei imbracandu-se acum citeodata in portocaliu iar alte ori in verde.

Ca sa nu mai vorbim de extraordinara preocupare a acestora de calitatea, performanta si mai ales transparenta invatamintului romanesc (cu exceptia afacerilor imobiliare ale celor ce l-au condus), invocindu-se “fabricile de diplome” dar nu si fabricile de facut bani din  terenuri si imobile, aflate in proprietatea unor institutii de invatamint. Iar asta in timp ce prin inchiderea multora dintre scoli elevii tirasc ghiozdanele kilometrii intregi functie de bunul plac al celor ce au decis asa pentru a le vinde.

Ca cel pus in fruntea guvernului nu convine celor ce nu se mai afla la “butoane” sau nu mai primesc banii stiuti de doamna Udrea (dar si de ei), existind un pericol iminent de aducere la cunostinta publica a acelor matrapazlicuri citite prin ziare si derulate pe parcursul ultimilor ani, este o chestiune ce tine pe de o parte de campania electorala, iar pe de alta de latura penala a politicii, in care revistele, mai ales cele de mediu  nu prea au ce cauta.

18Iun/120

PDL – Lupii si cameleonii

 

Se spune in popor ca “orice sut in fund, e un pas inainte”. In multe dintre cazuri proverbul isi are intelepciunea lui, mai ales atunci cind din tot ceea ce ti s-a intimplat inveti ceva pentru viitor astfel incit sa nu se mai repete, sa nu mai treci printr-un episod asemanator. Vazind ceea ce continua sa fie “spectacolul PDL” , ma intreb astazi cit a invatat acest partid de la ceea ce s-a intimplat pe 10 Iunie ? Si nu vorbesc aici de cei care minimalizeaza rezultatele alegerilor locale din prostie sau din dorinta lor de a brava ci, de cei un pic mai isteti care recunosc infringerea si mai mult, inteleg mesajul electoratului.

Se pare insa ca, unii dintre ei, cei care in continuare isi schimba culoarea precum cameleonii nu reusesc sa accepte realitatea votului. Si nu acesta este cel mai grav ci, faptul ca nici astazi nu reusesc sa intelega motivele pentru care partidul a luat-o in jos ca pe un derdelus tocmai acum in plina vara, incercand, ba unul ba celalalt sa se eschiveze de a lua macar masurile politice corecte de salvare.  

Despre motive am mai vorbit si sunt convins ca acasa, in fata oglinzii, foarte multi dintre ei vad – chiar fara sa fie lumina aprinsa - vinovatul pierderii alegerilor, mascarada care i-a cuprins facind parte din regie. Mai sunt unii care chiar daca au vazut zilnic faptele colegilor de partid si in acelasi timp ceea ce se intimpla cu fiecare categorie sociala a romanilor, invocau “criza si mogulii”, cu gindul la “laptele” pe care il aveau de supt in fiecare dimineata sau la salarii si diurna ce depaseau de 40 de ori salariul mediu si asta ca sa nu mai vorbim de “extra” sau neoficial. Acestia tipa cel mai tare spunind ca le-a lipsit “Codul de integritate”, de parca fara cod traiau in jungla fara legi.

Ce-i ce-au crescut in PDL - in loc sa lupte pentru a pastra unitatea partidului, sa isi regaseasca liderii vechi (dar nepatati) si sa ii valorifice, sa isi recunoasca public si sa isi suporte fiecare greselile macar printr-o demisie fara zgomot muscandu-si limba la nevoie, sa termine cu ipocrizia si demagogia, sa stea daca este cazul in opozitie (cum a stat si PSD sau PNL) - se lupta intre ei ca lupii, in cautarea unui “lider” (dar nu buldog) urmind chiar sa se sfisie. Pentru a se asigura de un post isi declara sprijin unii intre altii cu voce tare sa se auda acum, cit inca nu e prea tirziu.

Ceilalti, “reformatorii”, se regrupeaza ca soldatii cu baioneta la vedere insa - ca lucrurile nu-s clare, la virf dorind mai multi sa fie sefi - schimbind acum doar uniforma ca pe la toamna sa ne spuna ca “s-au reformat”, cerindu-ne pe tonuri grave si cit mai “convingatoare” sa ii votam ca “asta este dreapta si viitorul acestei tari”. Ei doresc acum sa renunte, ba la culoare, ba la denumire, ba chiar si la partid, urmind sa faca ceva ce nu miroase atit de tare a PDL, o alianta, o platforma sau o initiativa, ceva in care ungurenii sa se piarda precum magaru-n ceata. Iar poate asta este cea mai buna dovada ca acestia nu merita nici macar 1 vot la toamna, lipsindu-le total nu doar vechimea si rabdarea ci, mai ales decenta.

Cu reformatorii “integrii” se intimpla ca atunci cind reprezentand cu totii “Internationala Socialista”si peste noapte simtind sub plapuma ca sunt de dreapta, s-au “reorintat” schimbindu-si locul spre mai bine, mai “la umbra”. Dar si aceasta este o chestiune care face parte tot din specia cameleonilor si sopirlelor mai mari sau mai mici care isi schimba culoarea la nevoie si tine tot de demnitate si  decenta. Depinde foarte mult de trend si de tendinte si nicidecum de ceea ce cred sau ideologie ca, daca trebuie ei cred si-n stele. Important pentru acestia este sa faca cumva, indiferent ce – partid, alianta, haita sau initiativa - sa ramina acolo la “bucate”, unde se imparte fiecaruia cite ceva, indiferent de unde vine “imparteala”.

Nu in ultimul rind trebuie amintiti - pentru ca nu pot fi uitati – dezertorii, cei ce nu fac nici una, nici alta si care defecteaza la propriu, trecind direct, fara bun simt, cu arme, bagaje si credinta la cel cistigator, negociindu-si migalos, cu placintele la nevoie intrarea in alt partid. Aici insa nu este vina lor, oamenii in agonie si necajiti (acum), cit vina celor ce-i primesc intelegindu-le “necazul” care s-a abatut asupra lor, iar despre asta mai vorbim.

Deruta e totala in PDL, iar oamenii se intreaba daca asta este reforma partidelor despre care se tot vorbeste ? Toti isi schimba acum culoarea si discursul, cautind sa isi rezerve un loc cit mai in fata, de acolo de unde sa poata vedea pe ceilalti “imbuibati” sau, la nevoie chiar si “amantele” ascunse prin ministere. Sa vezi dosare facute intre ei si divorturi ce incep acum ! Asa-i reforma !

12Iun/120

Mihai Gadea si Sistemul PDL

 

Despre presa scriam in cartea ce parca nu-i mai ajunge cerneala si hirtia sa o termin ca, “indiferent de calitatea si corectitudinea unui om, NU cred ca a existat in Romania vreo persoana publica care, sa nu fi fost improscata cu “noroi” de vreun asa-zis ziarist. E ca si cum ai merge pe strada pe timp de ploaie si inevitabil, un sofer lipsit de bun-simt dintr-o masina, te stropeste fara sa spuna nici macar “Pardon” !”.

Astazi vreau sa vedem impreuna unul dintre acei jurnalisti care nu a avut niciodata de ce sa spuna “Pardon” si care prin comportamentul manifestat seara de seara, consecventa si ambitia dovedita, toate cuplate in permanenta la bun-simt si realitate, a cistigat alegerile locale. A luat aproape 100% ! Vorbesc de Mihai Gadea de la Antena 3. Nu pot fi uitati colegii, Dumitrescu, Radu Tudor, Ciutacu, Dana, Oana Stancu sau Adi Ursu, echipa care impreuna o putem numi noua generatie de jurnalisti ai tarii.

Si citi or mai fi, pacat ca nu reusesc sa se stringa, toti intr-un trust  pentru ca ei sa fie cei care ne apara iar noi sa cistigam intotdeauna. Pentru ca - asa cum ne-au aratat – cistigind ei, cistigam noi, toti ! Si nu inseamna ca daca nu mentionez nume vechi si  consacrate ale mass-mediei din Romania, alti jurnalisti nu sunt valorosi, dar ei nu fac parte din destructibila echipa. Pentru ca ei, cei a lui Gadea au reusit sa destructureze ceea ce, mai era inca putin si-l numeam cu totii “sistem”: Sistemul PDL.

Dovada adevarului celor mentionate aici sta chiar si in multumirea publica si sincera adresata de Victor Ponta in seara alegerilor si in bobirnacele incasate de Voiculescu de-a lungul timpului. Dar ambii au avut de ce ! Cind multi dintre noi ne intrebam “ce face opozitia ?”, ziua se prelungea cu indignarea provenita din seriile de dezvaluiri ce ne erau servite de Gadea la ceas de seara. De multe ori credeam ca “editia speciala” cu care se marcau emisiunile era un artificiu pur jurnalistic, dar nu era asa.

Era ceea ce astazi constituie cauza pierderii alegerilor de catre PDL. Aroganta, minciuna, hotia, abuzul, perversitatea, ipocrizia si demagogia celor ce ne spuneau ca “e criza” si ca “nu e adevarat” ceea ce spun “mogulii”. Pentru ca din aceasta cauza au pierdut si nicidecum datorita “lipsei poftei de lupta” – cum spunea Ion Cristoiu - sau austeritatii impuse oricarui altuia, dar nicidecum lor “sacrificatii politici a lui Boc”. Si au mai pierdut pentru ca ne-au crezut prosti, gindind ca prin schimbarea numelui si a culorii, nu ii vom mai vedea si nu ii vom gasi, fara sa isi dea seama ca tocmai acest lucru a atras atentia si “domnului profesor” din oras dar si lui “tata Marioara” de la tara. Ce “strategie” ! De recunoastere indirecta, dar implicita a nemerniciilor facute, unii din ei dorind sa-si schimbe acum si CNP-ul si chiar parintii.

“Alianta verde” transformata peste noapte dintr-o portocala intr-un mar otravit, n-a reusit la aceste alegeri sa intelega ca pe noi nu numele si culoarea ei ne-au suparat si nici macar faptul ca n-a luat masuri adecvate pentru criza dovedind ce-i drept, ca sunt incompetenti ci, faptul ca prin comportamentul lor politic, de multe ori salbatic, 20 de ani de acum incolo, toti cei mintiti pina acum nu vom avea decit de reparat “masurile” celor ce au facut acum opt ani asa-zisa “Revolutie portocalie”.

Antena 3 nu a fost singurul post de televiziune care ne-a tinut pe toti trezi pina pe la miezul noptii, dar consecventa manifestata de aceasta, “rasplatita” de multe ori prin refuzul nostru de a le mai sta alaturi pina la sfirsit, a ajutat peste 50% din populatia Romaniei sa invete astazi cum trebuie sa voteze. Cit am invatat noi s-a vazut, dar oare PDL-ul a invatat ceva ?